Category Archives: Uncategorized

Zilele trecute ma uitam la omul meu cu un ochi critic. M-a observat si m-a intrebat care-i baiul. – Mi-am dat seama ca nu prea esti spontan. – Ha??? – Nu prea esti spontan. Nu a zis nimic si si-a vazut de ale lui mai departe….ma rog, de jocurile lui pe Facebook. Duminica dupa-amiza, il … Continue reading Cutia dintre noi →

Nici nu mi-am dat seama cand s-a dus vara. M-am trezit dintr-o data ca imi este frig. A fost multa arsita, iarba s-a uscat demult, copacii au cam ramas fara frunze din cauza secetei si a omizilor care au fost mai multe ca niciodata. Au fost atat de multe, incat am gasit omizi in casa, … Continue reading Septembrie →

My soul is homeless. It lost the house, the joy, the past and the future. Has only a present that does not offer anything. It is empty, like an empty box. Lost the ones who loved the most. Now is looking for a house without past, but with future. Is looking for a present without … Continue reading Homeless soul →

Bunico,  stai aici lângă mine,  că să te pot zugrăvi în cuvinte. Mă uit în ochii femeii din faţa mea, au culoarea cerului dinainte de furtună şi mă minunez cât de frumoşi sunt. Nu văd o bătrână de 72 de ani, ci văd femeia peste care timpul a trecut, s-a minunat de frumuserea ei şi … Continue reading Bunica Leana →

Noaptea trecutä am dormit mai aproape de cer. Priveam stelele şi meditam. Mi-am pus o salteluță şi o patura pe jos, pe balconul micuț de la mansardă,  iar cand somnul mi-a copleșit intreaga ființă, mi-a fost imposibil să mai fac vreo mișcare, doar m-am lăsat moale pe salteluțä și am adormit păzită de stele, lunä … Continue reading Răsărit →

Priveam faţa bărbatului din faţa mea, devenită de acum o icoană a suferinţei şi încercăm să găsesc câteva vorbe potrivite care să îi aducă alinare, dar cum încercăm să spun ceva, lacrimile îmi inundau ochii, iar nodul din gât nu îmi permitea să scot nici un cuvânt. Doar gânduri şi întrebări adresate lui Dumnezeu… de … Continue reading Spitalul →

Alerg pe câmp şi iarba uscată de arşiţa îmi zgârie gleznele. Alerg să prind vântul, să ne luăm la trântă până când unul din noi va fi răpus de epuizare. O să pretind că este demonul din mine care nu îmi da pace, nu mă lasă să dorm, să gândesc şi îmi ocupă mintea. Sunt … Continue reading Alergand sa prind vantul →

A venit toamna, Acoperă-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac, sau mai bine cu umbra ta…..poezia mea de suflet….mulţumesc Nichita Stănescu. Da, a venit toamna, dar între noi nu este decât vară. O vară fierbinte, care ne topeşte de dor şi ne vrăjeşte. Ne privim până în străfundul inimii şi ne spunem multe fără … Continue reading Emoție de toamna →

Mă sperie bunătatea celor dragi mie, ma copleseste şi mă întreb dacă merit chiar aşa mult. Sunt stangace cand vreau sa multumesc, iar vorbele…vorbele nu ma ajuta deloc. Sunt binecuvântată. Binecuvântată şi iubită, atât pe pământ cât şi de cineva Suprem. Pot iubi cu patimă nebună de la cea mai mică gaza până la Cel … Continue reading Recunostinta →

În zilele şi nopţile când nu putem fi împreună îmi e tare dor de noi.  Nu îmi laşi decât parfumul tău impregnat în suflet şi în piele. Chiar dacă mă topesc de dor, sunt atât de fericită, încât am uitat să fi plâns vreodată. Noaptea ar trebui să dorm, dar nu vreau să adorm pentru … Continue reading Dor →